#familiaIUHAScalatoreste : Italy (Puglia)
Written by Emanuel Iuhas, Posted in Uncategorized
Ne-am facut un obicei in ultimii ani si anume sa alegem cel putin 2 destinatii de vacanta: una la inceput de vara (cand sarbatorim si ziua de nastere a domnului Iuhas si una la sfarsit de sezon/inceput de toamna.
Fara a face un obiectiv din asta am constatat ca ultimele 3 vacante de toamna le-am petrecut in Italia in zone diferite, fireste. Daca anul trecut eram la Cinque Terre unde avea sa se indeplineasca unul din visele mele, anul acesta am ales Puglia, o parte a Italiei despre care citisem cate ceva, dar nu aveam foarte mari asteptari, ba chiar la un moment dat ma gandisem ca poate ar fi trebuit sa alegem altceva.
Asadar am plecat luni la pranz spre Bari, locul unde am stat pe toata perioada vacantei. Am vazut ca majoritatea celor care au mai facut acest traseu, au schimbat mai multe cazari in diferitele orase vizitate. Noi am ales sa ramanem in Bari pentru ca ni s-a parut mai ok din punct de vedere “logistic”, fara a fi nevoiti sa mutam bagaje de colo, colo , check-in-uri si alte lucruri care ar fi necesitat timp.
Asadar am ajuns in Bari la ora locala 15. Drumul de la aeroport l-am parcurs cu trenul, iar in aproximativ 20 de minute eram in Bari Centrale. De altfel trenul a fost principalul mijloc de transport ales pentru a ne deplasa dintr-un oras in altul. Gara fiind in centru, drumul spre cazare l-am parcurs pe jos (5-7 minute). Asta a fost si unul din marile avantaje a acestei vacante, aproape toate orasele au gara in centru sau foarte aproape de el, astfel incat nu ai nevoie de alt mijloc de transport spre principalele obiective turistice.
Cazarea am luat-o de pe airbnb. Si de aceasta data a fost foarte ok, iar ca si locatie nici nu se putea mai bine, era in zona 0.
Am stabilit in mare intinerariul inca din Bucuresti pentru a reusi sa vedem cat mai mult din frumusetile zonei. Dupa amiaza am petrecut-o vizitand portul , faleza si zona pietonala din Bari.
Marti aveam de bifat Monopoli si Polignano a Mare. Sfatuiti de o prietena care fusese cu cateva luni inainte aici, am mers cu trenul intai in Monopoli unde ne-am plimbat pe stradutele inguste, am vizitat portul, am facut poze, toate astea timp de vreo 3 ore. Cum se apropia ora pranzului am luat trenul spre Polignano a Mare. Aici inainte de a lua masa, am cautat plaja fabuloasa , cea pe care o gasesti la orice cautare pe google. Odata ajunsi acolo, tot ce ne doream era sa oprim timpul in loc. Daca in plin sezon privelistea e usor alterata de multimea de oameni aflati la plaja, acum am descoperit-o asa cum e ea, un loc cu o apa de un turcoaz rar intalnit, un peisaj paradisiac. Cu greu ne-am despartit de acest loc, noroc ca ni se facuse destul de foame. J Am luat pranzul la o terasa din piateta aflata la cateva minute de plaja. Apoi am luat la pas toate strazile din jur. Cand a inceput sa se insereze am luat trenul spre Bari unde am luat cina.
Miercuri am ales sa vizitam Ostuni, supranumit “orasul alb”. Am ajuns cu trenul in aproximativ o ora, iar legatura cu orasul se face autobuzul, aflandu-se la 2-3 km de gara. Orasul nu are iesire la mare si in primele minute nu am parut foarte incantati, asta pana ce am gasit zonele cu vedere panoramica asupra orasului si am inteles ca adevaratul farmec nu e atunci cand te afli in mijlocul orasului, ci cand il privesti de la cativa zeci e metri, atunci se vede frumusetea lui. Am stat aici jumatate de zi. Partea a doua a zilei petrecand-o in Bari unde am urcat in Tower View pentru o priveliste de la inaltime aspura portului, dar si a orasului.
In urmatoarea dimineata am pornit plini de entuziasm spre Alberobello. Drumul a fost mai lung decat in celelalte orase, dar a meritat fiecare minut. Ajunsi la destinatie, parea ca suntem intr-o poveste. Micile case denumite trulli pareau de departe mult mai frumoase decat in pozele vazute pana atunci. Zona e de-a dreptul superba, iar experienta clar nu trebuie ratata daca te afli in zona. Unice in lume, casele “trulli” sunt in patrimoniul UNESCO din 1996. Noi am ajuns in oras putin inainte de pranz, motiv pentru care am inceput sa vizitam dupa ce am luat masa, atunci cand e cea mai buna lumina pentru poze. Deci recomandam vizitarea in partea a doua a zilei pentru ca in prima parte nu e vizibilitatea foarte buna. Am plecat de aici cu cateva suveniruri printre care si un lichior de alune gustat intr-un trullo. 🙂
Deoarece intoarcerea la Bucuresti era Sambata, Vineri a fost ultima zi de vizitat imprejurimile si desi de acasa mersesem cu gandul ca vom ajunge la Matera, datorita recomandarilor primite pe Instagram, am hotarat sa schimbam si ne-am dus in Bisceglie si Molfetta.
In Bisceglie ne-am multumit cu o plimbare pe faleza si plaja, in timp ce era lume care statea la plaja si chiar intra in apa, fiind una din cele mai calduroase zile, iar in Molfetta principalul punct de atractie a fost portul.
Fara doar si poate ca a fost una din cele mai reusite vacante, in primul rand ca nu ai timp sa te plictisesti, ba dimpotriva, ar mai fi fost cateva orasele spectaculoase de vizitat (dar dupa 76 de km in 6 zile, ne-am zis ca e suficient), iar in al doilea rand faptul ca zona Puglia are de toate: istorie, apa turcoaz, zone unice in lume, mancare buna, gelato autentic, prosecco si aperol din plin. Ce sa iti mai doresti? O companie pe masura, evident.
